Caracteristicile principale ale prostituatelor din România, conform cu informaţiile deţinute de poliţie, majoritatea provin din familii dezorganizate, au mari deficienţe de cultură şi educaţie şi refuză să muncească în alte domenii de activitate legală. În cea mai mare parte provin din zone sărace economic care furnizează circa 40℅ din toate prostituatele identificate de poliţie. Unele lucrează pe cont propriu, dar cele mai multe sunt exploatate de proxeneţi care au fost sau mai sunt: taximetrişti, ghizi în domeniul turismului, cadre hoteliere, chelneri sau simpli pensionari care deţin apartamente destinate sexului.
O categorie aparte pentru cazul României o reprezintă cele care îşi desfăşoară activitatea în zonele de parcare pentru TIR-urile conduse de şoferii străini.
Prostituţia juvenilă este de asemenea răspândită în România, „copii străzii” furnizând un veritabil „debuşeu” atât pentru pedofilii români cât şi pentru cei străini. Pe de altă parte, în traficul cu carne vie sunt incluşi şi copiii. O serie de adopţie din anii trecuţi, în condiţiile existenţei unei legislaţii deficitare, nu erau altceva decât forme disimulate de recrutare pentru prostituţie.
Legea 61/1991 a suferit modificări pentru sancţionarea delictelor de prostituţie şi proxenetism, separat de Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Conform modificărilor menţionate atragerea de persoane, sub orice formă, săvârşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obţine foloase materiale, precum şi îndemnul sau determinarea, în acelaşi scop, a unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează cu amendă de la 500 la 1500 lei.
De asemenea, se sancţionează şi acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute mai sus în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective.
Cauzele prostituţiei în România par să contrazică ideile acelor sociologi din Occident care susţin că acest fenomen nu este dependent de presiunile economice. Puţinele cercetări făcute în ţara noastră au permis identificarea următorilor factori care determină angajarea unor tinere în prostituţie:
- şomajul;
- nivelul scăzut al salariilor şi condiţiile grele de muncă;
- climatul educaţional deficitar;
- eşecul familial personal (unele prostituate sunt divorţate);
- angajarea în viaţa sexuală la vârste foarte fragede (15 ani sau chiar mai devreme);
- agresare sexuală precedentă (violare în copilărie sau adolescenţă);
- atracţia exercitată de o meserie „interesantă”, lipsită de rutina şi dificultăţile ocupaţiei cotidiene, şi care promite o serie de avantaje: venituri mari, posibilităţi de distracţie sporite, întâlnirea unor oameni interesanţi etc.
